Al patrulea purceluș

Credinţa are putere. Ceea ce credem formează materialul esenţial pe baza căruia ne construim conceptul de SINE. Cuvintele şi faptele celorlalţi devin materialele pe baza cărora construim imaginea noastră de sine. Dacă acest fapt este adevărat şi despre purceluşi, atunci PovesteaCelor Trei Purceluşi ar suna cam aşa.

Au fost odată ca niciodată, trei purceluşi. Primul purceluş crescuse şi se pregătea să plece de acasă. Părinţii au făcut tot ce au putut, dar ei înşişi erau ocupaţi şi distraşi de propriile interese. Continue reading “Al patrulea purceluș”

Formarea identității

Multe dintre convingerile noastre se formează în timpul copilăriei.

Sarcina de a evalua şi de a aşeza experienţele pe categorii, de a-şi forma concepte este dusă la îndeplinire de către copii care încă nici nu-şi pot menţine curăţenia în cameră şi care nu-şi amintesc să se spele pe dinţi fără supravegherea părinţilor. Dacă nebunia este lipită de inima copilului, ca în Proverbe 22:15, atunci e evident că unele dintre concluziile  pe care le-am tras în copilărie sunt nebuneşti, nerealiste şi au nevoie disperată de reevaluare.

Minciuni puternice dar subtile formează deseori baza comportamentului şi a relaţiilor noastre. A crede că toţi trebuie să mă iubească pentru a fi demn de iubit este o concluzie nerealistă. A crede că ne putem încrede în toată lumea este periculos. A crede că lumea se învârte în jurul meu este imatur şi narcisist. A crede că dacă sunt bătut şi abuzat de cei din jurul meu, atunci sunt rău şi vinovat este un lucru prostesc. Continue reading “Formarea identității”