Nu știu. N-am fost acolo. Știu însă că Filip l-a găsit pe famenul etiopian citind tocmai din Isaia 53 …

„Locul din Scriptură pe care-l citea era acesta: „El a fost dus ca o oaie la tăiere şi ca un miel fără glas înaintea celui ce-l tunde, aşa nu Şi-a deschis gura; în smerenia Lui, judecata I-a fost luată. Şi cine va zugrăvi pe cei din timpul Lui? Căci viaţa I-a fost luată de pe pământ” (isaia 53:32-33).

Asta de întâmplare! Dumnezeu aranjează toate conincidențele!

Dar de ce citea famenul tocmai din Isaia? De ce venise el mânat de Isaia la Ierusalim tocmai din Etiopia?

Îmi place să cred că măcar unul din răspunsurile la aceste întrebări ale mele este și un alt text din Isaia, aproape învecinat cu Isaia 53 …

„Străinul care se alipeşte de Domnul să nu zică: ‘Domnul mă va despărţi de poporul Său!’ Şi famenul să…

Și Moise a răspuns și a zis: „Dar, iată, nu mă vor crede, nici nu vor asculta de glasul meu, pentru că vor zice: «Nu ți S-a arătat Domnul!»“. Exod 4.1

Am putea presupune că Moise văzuse și auzise suficiente lucruri pentru a-și înlătura în întregime frica.

• flacăra de foc și rugul care nu se mistuia,
• harul plin de bunăvoință,
• Numele prețioase, plăcute și atotcuprinzătoare ale lui Iahve,
• misiunea divină, asigurarea că Dumnezeu va fi cu el

Toate acestea ar fi putut să-i alunge orice temere și să-i confere inimii sale o siguranță statornică. Însă, în loc să se întâmple acest lucru, Moise a ridicat diverse obiecții, dar Dumnezeu, în harul Său, le răspunde; și, așa cum am remarcat, fiecărei obiecții i se răspunde cu o proaspătă manifestare a harului.

„Și Domnul ia zis: «Ce este în mâna ta?». Și el a zis: «Un toiag»“ (versetul 2).

Domnul vrea să-l ia…

Este o mutare pe eșicherul politic. Una bună. Dincolo de această evaluare însă este vorba de un ceas providențial, de o oră astrală a istoriei Americi ( și nu numai).

Mac Arthur nu s-a grăbit să facă public convorbirea cu Trump. Chestie de tact și de priorități. Ascultați acest montaj și vă veți da singuri seama.

https://www.youtube.com/watch?v=GxAv-HXy-XQ&feature=share

Traversăm împreună o perioadă cum n-a mai fost alta. Restricțiile puse întrunirilor publice sunt cauzate de autorități și de proliferarea virusului chinezesc de Covid. Cu autoritățile o mai scoatem noi la capăt, dar cu virusul este … mai greu.

Vă chemăm la rugăciune:

• biserica păstorită de Ioan Brisc și Ciprian Ardelean în Portland și-a suspendat serviciile pentru două săptămâni datorită unui focar de infecție.
• biserica „Bethel“ din Chicago este în aceeași situație. Familiile lărgite Popovici și Ordeanu s-au plasat singure într-un fel de carantină. Cel mai afectat este fratele Petrică Ordeanu despre care mi s-a spus că este în spital.
• biserica păstorită de fratele Adrian Neiconi și-a desfășurat serbarea de 50 de ani de la înfințare „doar în familia restrânsă a adunării“. Ovidiu Raucă a trimis o scrisoare din partea Asociației, dar cel mai mare efect l-a avut o scrisoare trimisă de Valentin Popovici care începea cu „Iubită biserică în…

A fi părinte nu înseamnă a fi proprietar, ci ispravnic.

Datoria ta este să le oferi:

• dragoste, ca ei să se simtă în siguranță,
• reguli ca să devină înțelepți,
• lumină ca să vadă pe unde merg,
• și un mod de viață pe care să-l urmeze.

Trebuie să-i pregătești să meargă în lume și să pună în practică lucrurile pe care i-ai învățat.

Așa că – dă-le drumul, sărbătorește investiția pe care ai făcut-o… și roagă-te pentru ei! Așa a plănuit Dumnezeu lucrurile pentru părinți!

Sora Brașov mi-a făcut o surpriză: un CD pe care este înregistrată o predică a tatălui meu, Vasile Brânzei. I-am adăugat câteva poze din arhivă și o afișez pentru rudele noastre, pentru prietenii tatălui meu și pentru cei care l-au cunoscut ca lucrător cu Evanghelia.