Și eu l-am cunoscut pe Marian Ciocan, mă întâlneam mereu cu el pe holurile Institutului Teologic, era un frate calm, înțelept, plin de zâmbet și de blândețe. Se ridică o întrebare: “De ce așa devreme?” Aceeași întrebare și-a pus-o Biserica Primară când cel mai zelos diacon al ei, tânărul care închidea gura iudeilor cu înțelepciunea lui, a fost ucis cu pietre. A plecat privindu-L pe Isus stând la dreapta Tatălui.
Poate că unii s-ar fi întrebat: “De ce Isus nu L-a apărat de pietre, de ce Isus nu L-a mai lăsat pe pământ?” Dar Biserica nu s-a lăsat clintită de astfel de întrebări nici când Apostolul Iacov a fost ucis de sabia lui Irod. A acceptat voia și planul Lui Dumnezeu, i-a plâns, i-a regretat, însă nu s-a lăsat desnădăjduită. Desnădejdea nu ne caracterizează. Continue reading “Marian Ciocan, un “Ștefan” care a plecat acasă la Domnul lui!”
ARMONIA MAGAZINE - USA 