Zice că „Isus nu a murit ca noi să venim la Biserică ci ca să devenim Biserica!”
Am auzit dintr-acestea cu sutele:
„Dumnezeu urăște păcatul dar îl iubește pe păcătos”
„Îl iubesc pe Isus, urăsc religia”
„nu contează exteriorul, credința din inimă contează”
și câte și mai câte!
Sunt repetate mecanic două la leu de doi la leu; după aerul mistic prin care ni se dă de înțeles că ar fi primit revelația chiar atunci și acolo, nici nu-și dau sărmanii seama că noi am mai auzit clișeele de cel puțin 300 de ori…
Dar asta cu venitul la biserică le pune capac!
Avem credință fără fapte, evlavie fără rânduieli, mântuire fără pocăință, naștere din nou fără evidențe și, iată, biserică fără… biserică!
Să recapitulăm, adică dacă vreți clișeu, poftim clișeu:
„Isus nu a murit ca să mergem la biserică ci să devenim Biserică!” Amin cu două puncte:
„Devenim Biserică mergând la biserică!”
Evrei 10:25 – Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii, și cu atât mai mult, cu cât vedeţi că ziua se apropie.
Sursa: https://popaspentrusuflet.wordpress.com/2019/12/18/un-anumit-fel-de-jocuri-de-a-cuvintele/
Pingback: Cristian Ionescu – Despre clișee – Blog Creștin Ardelean Viorel