by Jeremiah Johnson
Cei care nu-și pot aminti trecutul sunt condamnați să-l repete.
Această expresie familiară – și toate variațiile ei – este creditată lui George Santayana, un scriitor european care a scris la începutul secolului al XX-lea. Cu toate acestea, nu trebuie să ne surprindă că sentimentul din spatele cuvintelor sale se întoarce mult mai departe în istorie.
Se pare că îndeosebi această idee a avut-o în minte apostolul Pavel atunci când a scris prima sa epistolă către credincioșii din Corint.
1. Fraţilor, nu vreau să nu ştiţi că părinţii noştri toţi au fost sub nor, toţi au trecut prin mare, 2. toţi au fost botezaţi în nor şi în mare, pentru Moise; 3. toţi au mâncat aceeaşi mâncare duhovnicească
4. şi toţi au băut aceeaşi băutură duhovnicească, pentru că beau dintr-o stâncă duhovnicească ce venea după ei; şi stânca era Hristos. 5. Totuşi cei mai mulţi dintre ei n-au fost plăcuţi lui Dumnezeu, căci au pierit în pustiu.6. Şi aceste lucruri s-au întâmplat ca să ne slujească nouă drept pilde, pentru ca să nu poftim după lucruri rele, cum au poftit ei. 7. Să nu fiţi închinători la idoli, ca unii dintre ei, după cum este scris: “Poporul a şezut să mănânce şi să bea; şi s-au sculat să joace.” 8. Să nu curvim, cum au făcut unii din ei, aşa că într-o singură zi au căzut douăzeci şi trei de mii. 9. Să nu ispitim pe Domnul, cum L-au ispitit unii din ei, care au pierit prin şerpi. 10. Să nu cârtiţi, cum au cârtit unii din ei, care au fost nimiciţi de nimicitorul.
11. Aceste lucruri li s-au întâmplat ca să ne slujească drept pilde şi au fost scrise pentru învăţătura noastră, peste care au venit sfârşiturile veacurilor. 12. Astfel, dar, cine crede că stă în picioare să ia seama să nu cadă. 13. Nu v-a ajuns nicio ispită care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda. (1 Corinteni 10: 1-13)
După cum explică John MacArthur în predica sa despre acest pasaj (intitulat “Învățarea din exemple greșite“), Pavel “avertizează [creștinii] despre posibilitatea de a cădea dintr-un loc binecuvântat”. Mai exact, apostolul arată cum poporul Israel, în trecut, nerespectând legământul încheiat de Dumnezeu, a trăit multe eșecuri. Și, în ciuda abundentelor binecuvântări și a protecției oferite de Domnul Dumnezeu, din când în când, Israel a rătăcit în adulter și corupție spirituală. Repovestind despre bunătatea lui Dumnezeu și judecata Sa promptă, Pavel pledează ca cititorii săi să nu cedeze unor ispite similare.
În “Învățarea din exemple greșite“, John prelungește același avertisment bisericii moderne de astăzi. El subliniază, în special, versetul 12 –
“Astfel, dar, cine crede că stă în picioare să ia seama să nu cadă.” (1 Cor. 10:12)
îndemnând credincioși să se păzească de dezastre. La fel ca Pavel, John MacArthur atrage atenția celor de azi, asupra naufragiilor spirituale din trecut, sperând ca alții nu vor fi distruși în mod asemănător pe aceleași sau similare locuri mortale.
În afară de ucenici, nici un popor din istorie nu are o cunoaștere mai intimă cu puterea și prezența lui Dumnezeu decât israeliții în timpul Exodului. Dacă au putut să se predea atât de repede infidelității spirituală, ne face să credem că nu suntem supuși, în mod similar, la același risc?
“Învățarea din exemple rele” este acel fel de predică pe care credincioșii trebuie s-o asculte din nou și din nou, păstrând – și avertizarea pe care o oferă – în prim-planul minții noastre.
Faceți Click AICI pentru a viziona sau a asculta “Learning from Bad Examples.”
