Una dintre cele mai ieftine acuzații și – din nefericire – greu de contracarat, împotriva unui pastor, este că ar fi dictator, manipulator și impunător. Dincolo de ridiculitatea acestui clișeu, devenit prea uzat în mediul evanghelic, pot înțelege de ce a luat amploare în cercurile democrației bisericești. Orice poziție ierarhică în orice instituție umană este, prin neveghere, predispusă abuzurilor de autoritate. De aceea, fără să validăm abuzurile în revers, cele comise împotriva autorității, consider că sistemul de verificări, voturi bisericești și supraveghere sunt absolut necesare, din nou, cu rezervele de rigoare împotriva spiritului obraznic, defăimător și nedrept al unora.

Dar, mirarea mea și a altora este cu câtă docilitate, oamenii care sunt condiționați să pună la îndoială bunele intenții și integritatea pastorilor și comitetelor din bisericile… să le zicem tradiționale, se subordonează fără crâcnire liderilor carismatici. Am fost în prezența unora și am vizionat activitatea altora, suficient cât să remarc…