Scurt istoric al educației sexuale: cum s-a ajuns la nebunia de azi

frica_teama_copii

Educația sexuală este o mișcare socială al cărei scop este să-i facă pe copii deschiși la orice formă de exprimare sexuală posibilă. Educația sexuală nu îi învață pe copii despre prevenirea bolilor, ci despre libertatea sexuală. Educația sexuală este despre schimbarea societății, copil cu copil, rând pe rând.   (Dr. Miriam Grossman)

Cum s-a ajuns la  nebunia de azi

Partea I

Demult-demult, educația sexuala era o simpla lecție de biologie. Elevii învățau fapte de viață, și odată cu aceste fapte, învățau că sexul este o parte dintr-o chestiune mai amplă, numită căsătorie. Profesorii le explicau că acesta era modul moral și sănătos de a trăi. In acele vremuri, oamenii știau că bărbații și femeile sunt diferiți și că uniunea lor este unică, spre deosebire de orice altă relație. Era de la sine înțeles că băieții creșteau ca să devină bărbați și fetele, femei.

Erau cunoscute doar două boli cu transmitere sexuală, și era o problemă gravă dacă aveai vreuna din ele. Anumite comportamente nu erau normale; persoanele care le practicau aveau nevoie de ajutor, iar inocența copilului era prețuită. Lucrurile s-au schimbat.

Acum avem educație comprehensivă (completa) despre sexualitate. Aceasta include discuții despre identitate, gen, drepturile reproducerii și discriminare. Copiii invața ca sunt sexuali de la naștere si ca momentul potrivit pentru activitatea sexuala este atunci când decid ei că sunt gata. Ei sunt învățați că au dreptul la plăcere, la controlul nașterilor și la avort.

Termeni ca „soț” și „soție” nu sunt utilizați, uniunea dintre barbat și femeie este una dintre mai multe opțiuni. Dar moralitatea? Ei bine, asta inseamna sa judeci, iar judecata nu este permisa.

Nu veți gasi multe despre biologie in programa privind sexualitatea, dar, in schimb, exista informații generoase cu privire la soiurile de exprimare sexuala, argumente pro și contra despre diferite contraceptive si avorturi, precum și efectele negative ale stereotipurilor de gen.

Genul in sine este o chestiune complicata. Un baiat s-ar putea transforma intr-un barbat, intr-o femeie sau in altceva. O fata s-ar putea simți ca s-a nascut intr-un organism greșit și vrea sa-și indeparteze sanii. Copiii sunt invațați ca toate aceste lucruri sunt normale.

Mai sunt învățați că există peste douazeci de boli cu transmitere sexuala, iar infectarea cu unul dintre acești „viruși ai iubirii” este considerată de unii ca fiind o informație ce face parte din perioada de creștere.

Un medic declara pe YouTube: „Așteptați-vă să faceți HPV in momentul in care aveți relații sexuale intime. Toți facem aceasta boala”.

Dar inocența copilariei? … Las-o balta! Materialele create astazi pentru copii îi fac pe cei mai mulți dintre adulți să se simtă inconfortabil. Pe site-urile recomandate elevilor, nimic nu este tabu – sadomasochismul, poliamoria și ceea ce era odată numit comportament deviant … toate sunt bune.

Când am descoperit acest lucru, am fost șocata. Aceste comportamente bizare nu au de a face nimic cu sanatatea, imi spuneam. Cum pot permite adulții responsabili acest lucru? Cum pot ei finanța acest lucru? Ca medic și ca parinte, acest lucru chiar m-a deranjat. Am vrut sa ințeleg: De unde a venit asta? Cum am ajuns la aceasta nebunie?

Așa că am cercetat istoria educației sexuale și am scris o carte numita „Ce anume îl învățați pe copilul meu?” Iată ce am descoperit.

Educația sexuală modernă a început în anii șaizeci ai secolului trecut. Ea s-a bazat pe modelul sexualitații umane al lui Alfred Kinsey. Grație muncii strălucite și curajoase a dr. Judith Reisman, știm acum că studiile lui Kinsey nu au fost decât o minciună, iar el însuși a fost un individ profund tulburat.

Pentru Kinsey, mergea orice, atunci când venea vorba de sexualitate, și vreau să  zic, chiar orice. El credea, de exemplu, că pedofilii nu sunt ințeleși și pedepsirea lor este nedreaptă.

„Sexualitatea nu este un apetit ca să fie temperat”, insista Kinsey. A profesat și a trait acest lucru.

Biografia sa oficiala atesta convingerile pe care și-a bazat munca și viața sa personală: „animalul uman” este pansexual. Moralitatea tradițională este distructivă. Sexualitatea nu este un apetit care trebuie temperat. Iată ce susținea Kinsey (iar contemporanii nu s-au autosesizat să ia o mai bună atitudine împotriva sa).

Când spun că Kinsey era un individ profund tulburat, exprimarea nu reușește să capteze nivelul lui de psihopatologie.

Am fost psihiatru timp de treizeci de ani, și credeți-mă, am întâlnit și oameni foarte ciudați. Nu mă șochează nimic atât de ușor.

Dar când am început să citesc biografia oficială a lui Kinsey … Ce pot să vă spun? El a fost – vă rog să-mi scuzați jargonul tehnic – un adevărat caz psihiatric.

Kinsey era dereglat în străfundul sufletului său. El a fost o ființă umană depravată, și boala lui emoțională se exprimă prin sexualitatea lui. El a fost consumat de o obsesie grotescă, debilitantă, manifestată printr-o serie largă de comportamente anormale – o să vă scutesc de detalii, dar mă îndoiesc foarte mult ca Kinsey, în toți cei 62 de ani ai săi de viață mizerabilă, a cunoscut macăr o zi din ceea ce noi, cei aflați aici, considerăm sexualitate sănătoasă.

Partea a II-a

Alfred Kinsey a avut un vis. Să dovedeasca lumii – și lui insuși – că stilul său de viață era normal. Mediu. Tipic. Iar societatea era de vină, cu religiile sale, cu codurile și cu restricțiile sale morale. Societatea îi făcea pe oameni să se simtă vinovați pentru faptul de a-și urma impulsurile lor naturale și asta era nesănătos! Visul lui Kinsey era să elibereze persoanele din aceste instituții distructive – să elibereze „animalul uman”.

El a luat mii de interviuri, a făcut niște calcule matematice și a ajuns la concluzia că cei mai mulți oameni practicau comportamente sexuale interzise: în medie, mama și tata duceau o viață dublă, așa cum făcea el.

Concluziile sale au fost puse la îndoială de oamenii de știință cunoscuți, dar criticile lor nu au fost luate în seamă. Presa populară a acceptat rapoartele lui Kinsey, iar cărțile sale au devenit best-seller. O revoluție a luat naștere atunci, iar cultura occidentală a fost transformată.

Problema este că cercetările sale au fost fundamental greșite. Eșantioanele sale erau prea puține, iar demografia a fost grav denaturată. El a exclus anumite populații și s-a axat pe altele – pe infractori, mai ales, pe cei închiși. Subiecții săi au fost preselectați, așa cum s-a bazat pe voluntari pentru datele sale.

Întreaga  schemă nefastă a fost expusă într-o serie de cărți și materiale video de către dr. Judith Reisman. Vă îndemn să verificați și singuri munca ei pe site-ul http://www.drjudithreisman.com, dacă aveți un stomac puternic.

Kinsey a murit in 1956. Era perioada când, în America, datorită antibioticelor, bolile venerice se vindecau. Cu o injecție, sifilisul și gonoreea se puteau vindeca. S-a crezut că antibioticele însemnau sfârșitul bolilor cu transmitere sexuală, sfârșitul tuturor infecțiilor. Vă puteți imagina? Câștigătorul Premiului Nobel pentru medicină din 1960 a spus: „Prevedem de fapt eliminarea  bolilor infecțioase”.

De asemenea, în anii 1960, anticoncepționalele au devenit disponibile pe scară largă. Prin urmare, odată ce bolile cu transmitere sexuală erau ușor de vindecat și sarcina putând fi  prevenită, singurul obstacol în calea modelului de sexualitate de tip „merge orice” al lui Kinsey era moralitatea iudeo-creștină.

Anume în acest context, în anul 1964, dr. Mary Calderone a înființat SIECUS (Consiliul pentru Educare și Informare privind Sexualitatea din SUA). Acesta este grupul din spatele liniilor directoare ale educației sexuale, directive publicate de UNESCO, promovate agresiv națiunilor din întreaga lume… Se pare că curricula educației sexuale din țările voastre se bazează pe orientările SIECUS.

Dr. Mary Calderone a creat SIECUS cu bani de început furnizați de Hugh Hefner (celebru editor al revistei pentru adulți Playboy). Ca și Kinsey, ea lansat o cruciadă pentru a schimba societatea. Ea a insistat că educația sexuală are prea mult negativism, prea mult accent pe sarcini nedorite și pe boli. Problema reală, insista ea, urmându-l pe Kinsey, ESTEt că societatea era prea puritană și reprimată.

Existau prea mulți de „nu” în materia educației sexuale. Abordarea de către SIECUS, promisă de dr. Calderone, trebuia să se bazeze pe „da”. O educație sexuală adecvată i-ar învăța pe copii că din ziua în care se nasc sunt ființe sexuale și că exprimarea sexualitații lor este pozitivă, naturală și sănătoasă.

Mary Calderone a spus părinților: „Copiii sunt sexuali, au gânduri sexuale și fac lucruri sexuale… Părinții trebuie să accepte și să onoreze potențialul erotic al copilului lorșiProfesioniștii care studiaza copiii au confirmat recent sexualitatea puternică a nou-nascutului”.

Ce a insemnat, exact, să fii deschis și pozitiv, și să înlocuiești „Nu-ul” din educația sexuala cu „Da-ul”?

Ce însemnă să ne „rupem de viziunile tradiționale”?

A insemnat mai mult decat relații sexuale premaritale și extra-maritale… mult mai mult. Educația sexuală modernă înseamnă ruperea barierelor. Au existat oficiali din cadrul SIECUS, care erau atât de radicali, încât susțineau în mod public relaxarea tabu-urilor în sexualitatea adult/copil, chiar a incestului.

Wardell Pomeroy a fost ucenic al lui Kinsey și a fost președintele SIECUS. El a susținut: „Este timpul să recunoaștem că incestul nu trebuie să fie o pervertire sau un simptom de boală mintală”.

Revista TIME l-a descris pe Pomeroy (împreună cu John Money, mai multe despre el citiți in partea a III-a a acestui material), ca făcând parte din „lobby-ul pro-incest”. Președintele SIECUS a scris o carte, „Boys & Sex”, pentru copiii de clasele a VI-a  și mai mari. Iata o mostra: „… Comportamentul nostru sexual … este ca cel al altor animale… In esența, nimic din ceea ce oamenii fac sexual nu este anormal”.

Calderone a oferit o scurtă prezentare pe coperta cărții: „Pe măsură ce citeam manuscrisul, nu conteneam să-mi spun: «In sfârșit se spun lucrurilor pe nume»…

Partea a III-a

Ultima persoană despre care aș vrea să vă vorbesc este dr. John Money. In 1955, el a introdus conceptul radical potrivit căruia masculinitatea și feminitatea înseamnă un sentiment, ceva separat de anatomie și cromozomi.

El era convins că ne naștem fără gen, după care, suntem condiționați de societate să ne identificăm fie ca bărbat sau ca femeie. Dr. Money a fost un psiholog proeminent; el mai este respectat până astăzi. Dar el era din aceeași tagma cu Kinsey și ceilalți.

El a descris pedofilia ca fiind o „poveste de dragoste între un cuplu de vârste discordante”. Dr. Money a facut parte, de asemenea, din lobby-ul pentru incest: „Pentru un copil nu e neaparat o problemă să aibă o experiență sexuală cu o rudă”, scria el. La fel ca și Kinsey, Money avea răni adânci emoționale. Identitatea sa de bărbat era zdruncinată și molesta băieți tineri.

Ce e șocant este ca acești oameni, acești barbați foarte zdruncinați mintal, folosind date frauduloase și teorii care au fost discreditate, au reușit sa transforme o mare parte din societate. Educația sexuala de astazi se bazeaza învățăturile lor.

Odata ce am înțeles cine au fost fondatorii educației sexuale – Kinsey, Calderone, Pomeroy, Money și alții – am înțeles cum am ajuns să avem astazi „educația completă (comprehensiva) despre sexualitate”. Am înțeles cum am ajuns la nebunia de azi.

Totul a venit de la indivizi tulburați cu idei periculoase – activiști radicali – care au dorit să creeze o societate care nu numai că le va accepta patologia ci și o vor celebra!

Acești oameni au fost pedofili. Era in interesul lor sa vada copiii drept adulți in miniatura, care se bucura de contactul sexual și au dreptul sa-l consimtă, fără ca alți adulți, sau legea, să intervină.

De ce ar fi prețuit ei inocența copilariei? In primul rând ei nici nu credeau in inocența copiilor. De asemenea, considerau că limitarea sexului între soț și soție era nefiresc și distructiv.

Ei nu luptau împotriva bolilor, ei luptau cu vechile tabu-uri; luptau cu moralitatea biblică.

In concluzie: educația sexuală a început ca o mișcare socială și rămâne o mișcare socială. Scopul său este ca elevii să fie deschiși oricărei forme de exprimare sexuală posibilă. Educația sexuala nu îi invață pe copii despre prevenirea bolilor, ci despre libertatea sexuală, sau mai bine despre licența sexuală. Educația sexuală este despre schimbarea societății, copil cu copil, rând pe rând.

Nu trebuie să fii medic ca sa ințelegi pericolele acestei ideologii. Nu ai nevoie decât de bunul simț.

Nu mai întreb acum de unde a venit aceasta nebunie, știu de unde a venit. Ceea ce intreb acum, ce trebuie toți sa ne intrebam, este: cum a putut continua necontrolata timp de cincizeci de ani? Cum de s-a putut, ca grupuri precum SIECUS să rămână atât de puternice și atât de bine finanțate?

Unde ne e responsabilitatea? Toți adulții responsabili au obligația de a lupta impotriva promovarii licenței sexuale tinerilor. Sigur, este o lupta dificila; uneori monstrul pare enorm, la fel cum i se părea Goliat lui David.

Dar eu sunt aici ca sa va spun ca avem o arma secreta, ca praștia lui David. Arma secreta este știința secolului al XXI-lea: adevărurile biologice despre concepția organismului nostru, și modul in care mintea se conecteaza sa raspunda comportamentului intim.

Premisele fundamentale ale educației sexuale – teoriile radicale ale lui Kinsey, Pomeroy, Money și alții – sunt ușor de demontat cu datele științifice ale secolului al XXI-lea.

Da, lupta este în toi. Da, uneori monstrul pare enorm, ca uriașul Goliat lui David. Dar, gandiți-vă puțin … nu mai e nevoie sa va reamintesc, nu-i așa?

Cine a câștigat bătălia?

Dr. Miriam Grossman

Articol pe baza unei prelegeri ținute la al VII-lea Congres Mondial al Familiilor din Sydney, mai 2013

_____________________________________

Sursa: CulturaVietii.ro

http://ortodox.md

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s