Exista persoane speciale în jurul nostru, din diverse denominațiuni creștine, despre care nu știm mare lucru, dar pe care le apreciem pentru că au fost înzestrate de Dumnezeu cu anumite daruri spirituale, care fac să se reverse și în viața noastră multă lumină.

E cazul poetei LUCICA BOLTAȘU, o prezență feminină foarte populară în mediul online… Am rugat-o să ne raspundă la câteva întrebări, care vor oferi iubitorilor de poezie o imagine despre cine este soția, mama și de curând… bunica Lucica BOLTAȘU.

Afirmativ.com (A): Sunteti o poeta cunosuta in mediul crestin, multi credinciosi din diferite denominatiuni va descopera zi de zi poemele, prezenta din mediul online nu mai este un secret pentru nimeni. Ne puteti dezvalui câte ceva din viata dumneavoastra, pentru ca cititorii sa va cunosca mai bine?

Lucica Boltașu (L.B.): M-am nascut in anul 1967 si provin dintr-o familie ortodoxa. Spun familie pentru ca asa ar fi trebuit sa fie, dar din pacate, parintii mei s-au despartit cand eram destul de mica.Tata avea multe vicii iar mama ne-a crescut singura. Suntem patru frati, doi baieti si doua fete. Am copilarit intr-un sat de langa Deva pana la 9 ani, dupa care ne-am mutat la oras. Copilaria mi-o amintesc destul de zbuciumata, fara bucurii, fara dragoste. Eu fiind fata cea mai mare, am preluat o buna parte a treburilor casei, ceea ce mi-a influentat mult traseul vietii. Am fost un copil sensibil, timid si de aceea am suferit mult. Cu firea mea melancolica, vedeam lucrurile mai diferit si nedreptatea, nepasarea, lipsa de afectiune a celor din jur m-au facut sa ma inchid in mine. Nu am avut un sprijin si indrumare din partea cuiva. Am citit mult, am incercat din rasputeri sa imi perfectionez aptitudinile, am fost un autodidact. Tot ceea ce am asimilat, se datoreaza acestui fapt si se revarsa acum in scrierile mele. Nu am studii superioare, sunt un om simplu, am terminat un liceu cu profil minier, nu am avut oportunitati de nici un fel si mult timp am suferit pentru asta. Mi-a placut sportul, am participat la diferite concursuri, olimpiade, cu toate acestea, nu am putut continua. Trebuia sa ma ocup de casa, curatenie, spalat… Asa era atunci, generatia copiilor cu cheia la gat, mereu singuri, in lupta continua cu viata. Am invatat sa accept si sa inteleg ca familia nu ne-o alegem, ca totul are un scop si nu este la voia intamplarii. Sunt casatorita cu Gheorghe de 27 ani, am doi copii, Ioana de 26 si Ionut de 25. Sunt si bunica de doi ani, fiul meu mi-a daruit un nepot, pe Sebastian.

In 2001 am fost operata pe coloana de hernie de disc, am fost pensionata pe caz de boala si un timp am lucrat cu jumatate de norma, la o croitorie. In 2005 sotul a plecat in Spania, la munca. Datorita conditiilor dificile in care se afla, a trebuit sa-l urmez, sa il sprijin. In 2006 am plecat si eu. Am renuntat la pensia din tara ca sa nu am probleme. Nu a fost usor…Primii doi ani pana am invatat limba, pana m-am adaptat…Am gandit ca poate reusim sa facem ceva pentru copiii nostri dar, situatia s-a schimbat, iar traiul zilnic a devenit si aici destul de greu. Sotul a lucrat fara contract majoritatea timpului, o scurta perioada a lucrat ca autonom, apoi, sporadic, cu ziua. Au fost luni in care nu a muncit deloc. Eu am muncit la curatenie in case, iar el ma mai ajuta uneori acolo unde se putea, deoarece mergeam foarte greu, in baston. Acum nu mai muncesc de mai bine de un an. Am suferit doua operatii majore anul trecut, de protezare totala de sold. Una in 23 aprilie la piciorul stang iar la cel drept in 29 octombrie. Din cauza hidrocortizonului ce mi s-a administrat pentru durerile de coloană, s-au necrozat articulatiile si singura rezolvare pentru a scapa de durerile infernale, au fost protezele.
Dau slava Domnului ca mi-a dat putere sa pot trece peste toate. Nu e uşor dar, prin credinta, pot sa sper ca va veni o zi in care nu vor mai fi lacrimi si durere…

Afirmativ.com (A): Daca ar fi sa va descrieti in 2 cuvinte, care ar fi acelea?

Lucica Boltașu (L.B.): Perseverenta si altruism.

Afirmativ.com (A): Cand si in ce circumstante ati descoperit dragostea lui Dumnezeu?

Lucica Boltașu (L.B.): Suferinta sufleteasca si trupeasca m-au facut sa caut acel Ceva care sa-mi aduca pacea mult visata. Am avut multe vise din partea Domnului, visam ca recit Psalmi, dar eu nu cunosteam Cuvantul Domnului…Ma trezeam si luam Biblia sa vad daca ce spuneam in vis e conform cu ce scrie in ea. Si minune…erau Psalmii pe care ii visam. Atunci am stiut ca exista Dumnezeu cu adevarat.

Pe patul de spital fiind, la un an de la operatia de hernie de disc, macinata de dureri si o depresie groaznica, plangeam. O bunicuta mi-a intins o Carte si mi-a spus sa citesc din Psalmi. Eu nu am stiut ce si cine e Dumnezeu, ce este Biblia…nimic. Citind Psalmul 6 si 13, am inceput sa plang atat de tare ca se scutura patul cu mine…a fost prima cercetare din partea Duhului Sfant. Apoi, venind acasa din spital, un timp am lasat deoparte gandurile despre Dumnezeu. Primii ani de casnicie au fost foarte grei, am plans mult…un sot rebel, mai mult sau mai putin misogin, caruia nu puteam sa-i spun ceea ce gandesc si simt, zile in care ma rugam acelui Dumnezeu necunoscut sa mor…pumni intregi de pastile, lacrimi, lacrimi, lacrimi…Intr-o zi, era in primavara lui 2003, stand in bucatarie, ascultand muzica crestina, a patruns o lumina puternica pe geam, asemanatoare unei stele cazatoare si mi-a intrat in ochiul drept. Vreau sa mentionez ca era o zi senina, fara nori, amiaza mare si locuim la etajul 9. Cand am simtit acea sageata dureroasa in ochi, instantaneu m-a cuprins un plans atat de puternic incat am cazut in genunchi. Am plans cred mai mult de o ora. Mi-am revazut viata plina de pacate, erori si nu puteam decat sa strig printre suspine: „Iartă-mă, iartă-mă!” M-am dus apoi la sora sotului meu. Ea se pocaise imediat dupa revolutie, si era unica de fapt din familia sotului, intoarsa la Dumnezeu. I-am spus plangand ca vreau sa ma pocaiesc si eu si ca vreau sa merg la biserica. Ramasese blocata…Eu eram din lume, cu obiceiuri din lume si dintr-o data eram alt om. Stiu ca am asteptat cu nerabdare sa vina ziua sa merg cu ea la biserica…Au fost primii pasi pe calea credintei. Eu, care nici nu stiam ce inseamna Dumnezeu.

Afirmativ.com (A): Care dintre atributele lui Dumnezeu v-au determinat in mod deosebit sa-L urmati?

Continue reading A F I R M A T I V

***

POEZIA

Mărturisire de Lucica Boltasu

.                                Ioan 6:37

Mă doare astăzi lacrima neplânsă,
M-apasă azi cuvântul  nerostit,
Mi-e inima în lanţuri grele prinsă, 
Se tânguie de dor neostoit.

E lume-n jur, dar nu mi-e bine,
Căci gloata-naintează-n întuneric,
Singură sunt Doamne fară Tine,
Adu-mi lumina, fă-mi un drum feeric.

Mă doare azi păcatul, mi-e ruşine,
Dar Tu mă iartă Doamne, căci eşti bun,
Prin Tine-o nouă-mpărăţie vine
Şi-n legea Ta, eu astăzi mă supun.

Mărire-Ţi cânt căci m-ai salvat din moarte,
Te-ai îndurat de-un suflet rătăcit,
De viaţă veşnică Tu îmi faci parte,
Slăvit sa fii căci azi, sunt mântuit.

Mă-nchin la Tine, Doamne, nu la stele
Şi nici la soare, nici la lună plină,
Din veşnicii eşti Domnul vieţii mele,
Eşti Stâlpul meu, cu aură divină.

Întinde mâna Doamne azi spre mine 
Şi şterge-mi faţa, de lacrimi care dor,
Cuvântul nerostit să-l iei la Tine,
Să îl transformi în slove ce nu mor.

Am fost o frunză-n vânt, Tu m-ai cules,
M-ai aşezat în Cartea vieţii Tale,
Am renăscut atunci, căci m-ai ales,
Tu Te-ai jertfit şi mi-ai găsit o cale.

Am fost o scânteiere în abis 
Şi mă stingeam încet în coborâre,
Cu drag,  Isuse, mâna Ţi-ai întins
Şi m-ai adus atunci în nemurire.

Tu dă-mi putere Doamne, dă-mi tărie,
În slava Ta să stau şi în Cuvânt,
Să dau de ştire lumii, c-o să vie, 
Curând Domnul Isus pe-acest pământ.

Te rog mereu Isuse, să nu treci, 
Pe lângă-acei ce astăzi sunt departe,
Căci fără Tine sunt pierduţi pe veci
Şi vor pieri în lucruri reci, deşarte.

Dă-le Cuvântul, dă-le veşnicia
Şi cu Lumină netezeşte calea,
Acelora ce pun la preţ mândria
Şi înălţimilor, preferă astăzi valea.

Dacă plâng Doamne azi, Tu îi alină
Şi mângâie-i şi dă-le Duhul Sfânt,
Căci tainic în adâncuri ei suspină,
Deşartă le e viaţa pe pământ!

13.03.2003, Deva- Lucica Boltasu