ATENȚIE: NUMAI PROTESTELE mai pot trezi Norvegia din somnul rațiunii – BARNEVERNET, un pericol public!

protest-familia-bodnariu-agnus-dei

Update3  Ce răspuns a primit Avocatul Poporului din România, dl Victor Ciorbea, de la Parlamentul Norvegiei în cazul Bodnariu? – Deloc încurajator, care nu aduce speranță familiei Bodnariu și susținătorilor, ci o formulare rece, șablonată, gen de “lemn” și care sună a neputință generală în față politicii de “Barnevert” care pot face imperturbabil tot ce le trece lor prin cap, răspuns care (pe creduli și aserviții regimului imoral) … “te  îmbată cu apă rece”.

“Update 2 Rezolvarea favorabilă a cazului Bodnariu se va putea face numai după cum este voia Domnului, prin ajutorul Său și la timpul hotărât și îngăduit de Dumnezeu. Iar participarea creștinilor evanghelici prin protestare pașnică, de susținere a cauzei familiei Bodnariu, se va putea face în continuare dar numai într-un cadru organizat și desfășurat sub directa îndrumare a familiei acestuia, care se face prin pastorii Daniel Bodnariu (România)  și Cristian Ionescu (Statele Unite) – COMUNICAT OFICIAL.

Să reținem un pararaf din textul Comunicatului Oficial al pastorilor menționați mai sus:

 “Înainte de orice altceva, dorim să subliniem din nou că scopul tuturor acestor demersuri nu trebuie înțeles greșit: noi nu milităm în favoarea unui comportament abuziv în familie și împotriva copiilor, nici nu ne dezicem de valorile și principiile pe care le credem și le trăim, ci protestăm împotriva abuzurilor evidente, flagrante și frecvente ale serviciilor sociale de protecție a copiilor (Barnevernet) din Norvegia în general și, specific, în cazul familiei Bodnariu. Sunt multe aspecte interpretabile și discutabile în orice sistem omenesc, dar Barnevernet a încălcat pe toate palierele – uman, legal, procedural etc. – manierele de bun simț, actele de consens internațional și chiar propriul sistem normativ! De asemenea, protestele denunță pasivitatea statului norvegian și lipsa de implicare activă în controlul și supravegherea propriilor instituții.”

Update1Prima reacţie a Ambasadei Norvegiei în cazul Bodnariu 

Organele instituționalizate (din Norvegia și România)  vor juca de-a  surda încă multă vreme de-acum încolo, aceeași piesă de prost gust, fără să schimbe cu nimic partitura, adică își motivează acțiunile inumane argumentând că așa e legislația în Norvegia și a Barnevernet, că urmăresc binele copilului mai presus de orice (minciuni crase),  expresii în spatele cărora se cred la adăpost cum au stat așa ani și zeci de ani, dar credem că adevărul va triumfa în cele din urmă prin presiunea constantă a opiniei publice.

Dar, poate că mai sunt unii care speră altceva, dar  și Guvernul României, Ambasadele, Primul minstru, Președintele României, Ambasadele Norvegiei, vin cu aceleași cuvine – parcă de lemn, înțepenite, fără pic de suflet și de speranță – nu vor mișca nimic, își văd netulburați de treburile lor. Ei doar se prefac că lucrează, se fac că lucrează la acest CAZ, dar rămân imperturbabili, NUMAI presiunea protestelor poporului (care, sperăm,  se vor înteți) VOLENS NÓLENS îi va face să constate că nu au altă soluție decât să lase prada Bodnariu, Nan, Rădulescu… din gheare.

Pe scurt, opinia norvegienilor vizavi de legile instituite este una în general excelentă. Asta deoarece bunăstarea materială li s-a urcat la cap (au sindromul spălării creierului, în orice caz ceva de genul acesta), presa este oarbă sau astfel “dirijata” încât Norvegia nu mediatizează astfel de cazuri aberante cum sunt majoritatea celor pe rol la Barnevernet. Până la cazul Bodnariu,  despre această țară a oamenilor reci și noi, românii, parcă puteam zice cu siguranță, acolo e  locul unde nu s-a întâmplat nimic (după un titlu de carte românească).

În Norvegia aproape tot omul e mulțumit de țara sa, de bunăstare, de  punga de bani pe care fiecare o are în visteria proprie. Însă,  așa cum se întâmplă în  întreaga zonă occidentală,  putregaiul imoralității s-a insinuat și s-a generalizat treaptă cu treaptă, până ce a ajuns  literă de lege. Mai că nu greșim cu nimic să spunem metaforic că Norvegia e locul unde nu s-a întâmplat nimic, căci oamenii locului au fost  anesteziați de o spălare a creierului făcut în timp îndelungat, pe îndelete,  și acum le place meniul servit de Guvern și instituții,  deoarece își primesc zilnic rația care să le întrețină această stare de somn al rațiunii (care naște mulți monștri) și pe acela al  lipsei bunului simț cu care înzestrează Dumnezeu omul (conștiința).  

Însă cazul Bodnariu – mult mediatizat în presa online de limba română – aduce în prim plan aberații grosolane ale gândirii legislative din Norvegia, ale instituției de Protecția copilului (Barnevernet) un “stat” în Stat, prin care s-a instaurat un cerc vicios și un vid legislativ în care puterea banului și imoralitatea aduc orbirea.

Publicația online Cuvântul ortodox informează de asemenea opinia publică  despre despre grăzăviile norvegiene ale Barnevernet:

Dincolo de sofismul rizibil si de prejudecata care nu vede abuzuri intr-o țară doar pentru că aceasta este din ”luminatul Occident”, remarcăm si ignorarea acelor norvegieni, politicieni, avocati, oameni de stiință, care critică dur Barnavernet

Ambasada Norvegiei din Bucuresti a comunicat despre Serviciul de Protectie a Copilului norvegian (Barnevernet) pe pagina sa web. […] Comunicatul este inadecvat si, in parte, mincinos. Are scopul de a promova o imagine roz a unui sistem care e resimțit de mii de norvegieni drept abuziv si care a provocat largi proteste nu doar în Bucuresti, ci si in alte capitale europene, dar si în Norvegia.  – am închis citatul din Cuvântul ortodox

Dar și publicația Contributors (Autor: George Mioc), în articolul  Maşinăria absurdă a statului norvegian a furat copiii familiei Bodnariu. Preşedintele românilor tace aduce un  spor de lumină:

<<Înainte de a citi mai departe, opriţi-vă o clipă şi imaginaţi-vă: o familie modestă, muncitoare, profund credincioasă, cu cinci copii. Într-o zi oarecare, poliţia vine acasă şi ia doi dintre copii. A doua zi, poliţia apare din nou şi ia şi ceilalţi copii, inclusiv pe cel care are doar patru luni şi este alăptat. Totul pentru că directoarea şcolii unde învaţă cei mici s-a supărat când una dintre fete a cântat melodii religioase. […]

O precizare: potrivit unor relatări din presă (singura sursă disponibilă), copiii au fost controlaţi medical şi nu s-a constatat vreo formă de abuz fizic sau psihic.

Asemenea fapte îngrozitoare erau rare până şi în anii cei mai crânceni ai stalinismului. Nici măcar KGB-ul nu se folosea în mod sistematic de copii ca să-i incrimineze pe părinţi. Au fost câteva cazuri puternic mediatizate, iar propaganda sovietică îi încuraja pe copii să îşi toarne părinţii, dar în realitate au fost situaţii rare. În Norvegia, tot mai multe relatări arată că aceasta este practica autorităţilor: să se folosească de declaraţii (dirijate prin întrebări tendenţioase) ale unor minori pentru ca, ulterior, aceştia să fie luaţi de la familia biologică şi daţi spre adopţie. Statisticile ne demonstrează că tot mai multe familii de străini cu rezidenţă/ cetăţenie norvegiană sunt victimele unor răpiri de minori supervizate de către stat. […]

Statul norvegian refuză să ofere informaţii concrete. Ştiu că mulţi vor gândi: „Au făcut ei ceva, cei din familia Bodnariu”. Acesta este un proces kafkian, inacceptabil în secolul XXI. Între absurdul stat norvegian şi o familie creştină, eu cred în dreptatea celor din urmă.>>   – am închis citatul din Contributors.

Vine la rând și EVZ.RO (Autor: Dodo Romniceanu) și ne aduce un comentariu stupefiant al traducătorului norvegian de limbă română  Steinar Lone:

<<Steinar Lone, singurul traducător de literatură română din Norvegia şi graţie căruia operele Camil Petrescu, Mircea Eliade, Mihail Sadoveanu, Gellu Naum, Mircea Cărtărescu sau Dan Lungu au ajuns şi-n ţara fiordurilor, pare uşor nedumerit de felul în care este dezbătut cazul Bodnariu în România. În viziunea domniei sale, pe larg expusă într-un excelent interviu acordat publicaţiei Republica, îngrijorarea opiniei publice nu ar trebui să se canalizeze spre Barnevernet – Serviciul norvegian de Protecţie a Copilului –ci către percepţia balcanică neschimbată de secole în ce priveşte pedepsele corporale aplicate copiilor.

“Nu știu de unde vine această atitudine față de creșterea copiilor în Norvegia. Dar eu mă întreb de unde vine această violență împotriva copiilor, mai ales în Balcani. Bate la ochi în Norvegia, e mult prea multă violență. Cred că Norvegia este un colț foarte liniștit al Europei, a fost o țară săracă, nu prea am avut nici nobilime, nu am avut conace, nu am avut boieri. Și, poate, de aceea, o țară mai egalitară a dezvoltat această atitudine.  Vineri, o să vorbesc la Ambasada României la Oslo despre poetul național Mihai Eminescu și o să fac o comparație cu poetul nostru național, Henrik Wergeland, care s-a născut în 1813. Am găsit o poezie, „Câinele”, în care spune: „Pe câine nu-l voi bate, nu, Ci-l voi mângâia tot lin, Să miște coada fericit, Să-mi fie prieten bun. Astfel de prietenie vreau”. Deja în secolul al 19-lea, foarte devreme, nici nu mai băteau câinii. Bineînțeles că au existat și încă există etnici norvegieni, care bat câinii, bat copiii”, declară Steinar Lone într-un interviu pentru Republica (interviul poate fi citi integral AICI).>>

Iată (prin articolul din EVZ.ROîncă o mostră a neînțelegerii situației din Barnevernet-Norvegia, prin modul de a lua de bun ce-i zice omul, cum acest  Steinar Lone pune în balanță depreciativă copiii din balcani față de copiii scandinavi, concluzionând duplicitar activitatea deplorabilă a  Barnevernet – Serviciul norvegian de Protecţie a Copilului,  spunând  că lucrurile nu sunt nici pe departe aşa cum se văd ele acum din România. “Cei mai mulți copii luați din familiile norvegiene sunt copii de alcoolici și de drogați. (…) Protecția Copilului nu se poate pronunța, dar este foarte rar să ia copiii, cred că în 95% din cazurile în care este implicată protecția copilului, se duc acasă, au un dialog cu părinții. „Aveți o problemă cu copilul, vă putem ajuta, faceți așa și așa. Dacă e prea greu, copilul poate fi dus în altă parte pentru un weekend.” Așa se rezolvă majoritatea cazurilor, fără să fie luați copiii, explică Steinar Lone. – fără ale comentarii.

Și trageți singuri concluziile care se impun de la sine potrivit stării de fapt!

Însă, în ceea  ce ne privește pe noi înșine, empatizăm profund cu românii cărora li s-au luat copiii din sânul familiei,  însăși lumina ochilor și privilegiul de-a trăi sub soare!

Familia Nan

Dar vedem și acest crunt adevăr: omenirea se complace tot mai mult a rămâne captivă unui univers kafkian,  în lumea fermei de animale și  în ițele imaginate  de“1984”  descrise de vizionarul englez George Orwell!

Români, treziți-vă!

Români, treziți  Europa!

Români, treziți America!

Norwegian awakening!

______________________________________________________________

Note:

1 -Mihail Sadoveanu (1880-1961) , publică în 1933 romanul “Locul unde nu s-a  întâmplat nimic“

2 –Franz Kafka (1883-1924),  scrie  în 1914-1915  romanul Procesul (The Trial), publicat în 1925

3 –George Orwell (1903-1950), publică în 1945 Animal Farm, iar in 1949 romanul Nineteen Eighty-Four  (1984)

 

One thought on “ATENȚIE: NUMAI PROTESTELE mai pot trezi Norvegia din somnul rațiunii – BARNEVERNET, un pericol public!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.