Adelina Ghilea, preocupată de exploatarea sexuală a femeilor, de condițiile inumane în care trăiesc femeile care sunt traficate pentru sex, ea vrea sa facă ceva. În primul rând vrea să informeze România și  pe toți românii privind situația tragică a femeilor care sunt traficate și exploatate sexual, în special femeile României care ajung în Occident. Subiectul acesta e o prioritate pentru interesele ei intelectuale și academice. Este un subiect în care a devenit unul sau una din experții României.

O tânără studentă, Adelina, a plecat din România cu ani în urmă la studii în Statele Unite. Studiază la Moody Bible Institute în Chicago, unde este Asistentă Programatoare și Manager de Stație de Radio la Moody Campus Radio. Adelina, însa, nu a uitat România. Periodic se întoarce în România pentru conferințe cu femeile si toti cei interesati in subiectul explotarii sexuale a femeilor României în Occident. Recent a fost la Iasi cu acelasi scop. Pe unde ajunge se informeaza, si ia mărturii ale femeilor românce care ajung in Occident unde trăiesc o viața de veritabilă sclavie, într-un cerc vicios din care nu mai pot ieși.

Articolul de mai jos e scris în intregime de ea. Îi dăm cuvântul și-i mulțumim pentru că a acceptat invitația noastră de a scrie câteva rânduri pentru cititorii noștri. Suntem convinși că articolul ei va va captiva atenția.

 Adelina Ghilea: VIAȚA LOR CONTEAZĂ!

Acest articol este bazat pe informații care provin din proiectul de informare inițiat de Adelina Ghilea și Adriana Rus.

Înainte de a călători în America pentru studii, nu auzisem niciodată despre așa-numitul trafic de persoane. Pe la programele de știri mai apăreau tot felul de informații, dar nimic care săfi descris adevărul și să fi informatcorect audiența.Pe de cealaltă parte însă, în America mi se părea că se vorbește exagerat de mult despre această problemă. Devenisem destul de sceptică, credeam eu, din pricinătemerii ca nu cumva acest interes săfie doar, ceea ce numesc americani, un trend; doar o acțiune misionară care este la modă în biserici. Aveam să aflu mai târziu însăcă problema nu era la ce vedeam în jurul meu, ci mai degrabă la felul în care percepeam eu situația.

În urma cu aproximativ trei ani, am fost implicată într-un proiect de cercetare în domeniul organizațiilor misionare pentru o grupare studențească din cadrul Institutului Teologic Moody Bible din Chicago. Printre multele organizații cu care am luat legătura, se afla și un cuplu căsătorit din Italia care nu demult puseseră bazele unui proiect numit Vitae Transformate(vieți transformate). În schimbul de e-mailuri pe care l-am avut cu acest cuplu, primisem o grămadă de informații în detaliu care aveau să îmi schimbe gândirea pe deplin.A fost ca și cum ceva puternic m-a străfulgerat atunci când am ajuns să învăț despre traficul de persoane din Bologna, Italia- acolo unde activează Vitae Transformate.

De ce? Pentru că era vorba despre oamenii mei, despre femei din poporul meu care sufereau peste măsura de mult. Instant,totul devenise mult prea apăsător și supărător.

Nu mi-aș fi putut închipui vreodată că într-un orașeuropean ca și Bologna, cele două principale orașe din care sunt traficate femeile pentru prostituție sunt Giurgiu și Oradea. Pentru mine acela a fost un moment decisiv care m-a ajutat să pricep nu doar problema din bisericile noastre, ci și problema la nivel de societate.

 Problema societății românești

Din cauza unei ignoranțe general dezvoltată, femeile prostituate au devenit parte din peisajul societații românești; iar efectul acestei realități l-am văzut prima și prima dată în viața mea. Ori de câte ori ieșeam înafara orașului, fie el Arad, Oradea, Timișoara, sau altele, le vedeam pe aceste femei. Și ori de câte ori le vedeam, singurul sentiment respectabil care îl simțiam era mila, iar alteori, sau mai degrabăde cele mai multe ori, un sentiment de judecată aspră. Dar asta nu se întâmpla  întotdeauna, din pricina faptului că deja mă obișnuisem să le văd. Deja nici nu le mai observam.Erau parte din peisaj. Aparțineau pe “traseu.” Aș vrea din toată inima să cred că sunt singura care am căzut plasă acestei mentalități, dar cu toții știm că realitatea este alta. 

Doar din prostituție, în Statele Unite ale Americii, există un venit anual de 3 miliarde de dolari. Iar în alte țări, ca și Cambodgia, unde veniturile nu sunt atât de abundente, copii de la cea mai fragedă vârstă sunt vânduți de către propii părinți pentru prostituție. Este ușor însă să privim la alte țări, unde traficul de persoane se manifestă cu o prevalență mult mai mare, fără a ne da seama de durerea din mijlocul țării noastre. În concordanță cu Global Slavery Index 2014 -cea mai recentă colectare de date în privința traficului de persoane, realitățile sunt crude: România are aproximativ 22.600 de oameni care sunt înrobiți în traficul de persoane, în care este inclusă cu perponderență și prostituția, traficul de persoane fiind un termen folosit pentru a descrie toate acele persoane care sunt exploatate prin amenințare, forță fizică, răpire, fraudă, înșelăciune. Pe deasupra, din cele 37 de țări europene care au fost încadrate în acest studiu, România se afla pe locul 8 în topul vulnerabilități la această problemă.

Cine sunt aceste femei?

În mod eronat, se crede că femeile pe care noi le vedem în stradă, sau femeile care pleacă în alte țări pentru prostituție, sunt acolo fiindca își doresc să fie acolo. Le ignorăm fiindcă ni se pare absolut denigrant să îți vinzi trupul pentru sex și bani. Pe deasupra, mai îmbinam și discriminearea socială și rasială, fiindcă, ni se pare nouă, cele mai multe femei din strada sunt țigănci.

Cu toată seriozitatea însă, care femeie credeți că își dorește cu adevărat să fie în stradă, expusă pericolului, și “gata” să ofere intimitatesupremă unor necunoscuți? Multe din aceste femei, mai ales cele care sunt denținute de traficanți, sunt obligate sălucreze cu normă întreagă, adică să întrețină relații sexuale timp de 8 ore neîntrerupte.

În urmă cu ceva timp, o organizație din Amsterdam, Olanda, care militează pentru eliberarea femeilor din prostituție, punea la dispoziție o informație care arâta că din cele 8 mii de femei care lucrează în cartierul roșu, aproximativ 3000 sunt românce.

Vă mai întreb încă o dată- cine credeți că își dorește cu adevărat să fie într-o asemenea situație?

Femeile implicate în prostituție sunt dintre cele mai vulnerabile. În prostituție sunt trei categorii de femei: cele care “aleg de bună-voie” să se vândă pe ele însăși, cele care sunt fraudate (sau prostite), și cele care sunt forțate.  În general aceste femei au un punct vulnerabil care are de face, de cele mai multe ori, cu contextele din care provin: situație economică dificilă, lipsa de perspectivă, abuz în copilărie, familii dezorganizate, sau inexistența unei familii. În România, femeile cele mai vulnerabile sunt cele care provin din orfelinate.Dat fiind faptul că nu au pe nimeni, în momentul în care ele absolvesc sistemul, sunt momeală protrivită.Nimeni nu le observă lipsa.

Femeile eliberate sunt foarte rar ajutate. Atitudinea față de aceste femei, o dată eliberate, este cu adevărat tristă, ba chiar mai mult- păcătoasă- și aceasta foarte mult pe fondul mentalității mai sus explicate. De cele mai multe ori o supraviețuitoare a traficului de persoane este nu doar aspru criticată, ci considerată vinovată și adesea trimisă la închisoare pentru prostituție. Adeseori ele sunt ostracizate nu doar de societate ci și de biserici din cauza “necurăției” și a “păcatului.” În loc să fie primite, ajutate, și consiliate, ele sunt alungate. Motiv pentru care de foarte multe ori se întâmplă ca aceste femei să se reîntoarcă în prostituție. Stigma care noi le-o atribuim contribuie la deteriorarea identității acestor ființe. Dureros însă este faptul că aceasta stigmă chiar și creștinii practicanti o atribuie femeilor din stradă. Nu vrem să ne atingem de ele pentru că sunt murdare, pline de păcat. Nu vorbim despre ele și despre problema traficului de persoane fiindcă ne este frică să folosim cuvinte ca și prostituție și sex în biserică. Dar daca ne întoarcem către Cristos, vedem că există speranță, și pricepem în același timp că exemplul Lui e cu totul diferit de cum trăim noi.

O poveste adevărată

Dați-mi voie să închei cu mărturia unei femei care astăzi este un creștin puternic, dar care a trait ani de coșmar fiind traficată în Italia peste mai mult de 10 ani.

O poveste adevărată

«M-am născut în România într-un oraș frumos și plin de creștini. Eu însumi am avut membri în familie care făceau parte din contextul evanghelic. Când însă mi-am pierdut mama, viața mea a început să devină din ce în ce mai grea și obositoare. Cu toate acestea, am stat aproape de Dumnezeu și l-am primit pe Isus în inima la vârsta de 13 ani. Îmi dorisem să devin doctor din pricina faptului că vedeam o grămadă de oameni săraci care nu puteau beneficia de servicii medicale. Însă, încercând să lucrez și să studiez la medicină, făra nici un fel de ajutor și fără familie, a fost foarte greu. 

Într-o după-masă, dupa 8 ore lungi de lucru, am poposit într-o cafenea ca să studiez. Eram o persoană foarte rezervată, însă chelnerul a reușit să îmi atragă atenția. Mi-a vorbit despre oportunități de slujbă în afara țării. M-a întrebat dacă vorbesc engleza și s-a oferit să mă ajute, chiar daca eu nu îmi manifestasem interestul. Date fiind toate greutățile și presiunile financiare, câteva săptămâni mai târziu am revenit în aceiași cafenea și am cerut mai multe informații.  

Individul îmi promisese o slujbă la un restaurant și aranjase să vorbesc cu o familie gazdă din Italia. Am vorbit cu ei la telefon și păreau a fi oameni cumsecade. Am decis într-un final să mă duc în Italia să lucrez peste vară.Nu îmi luasem “la revedere” de la nimeni altcineva în afară de bunica mea, știind că voi fi plecată doar pe perioada verii. Aceasta a fost în 1999. 

Când am sosit în Italia, lucrurile au luat o întorsătură dramatică. Una dintre fetele care vorbeau românește mi-a explicat noul loc de muncă. Nu puteam să cred ce îmi era dat să aud. Speram că totul e o greșeala și doar un vis urât. Contactasem din nou familia cu care am vorbit inițial iar răspunsul lor a fost un râset pe care nici în ziua de azi nu îl pot uita. Mi-au luat toate documenteleși le-au înlocuit cu unele false. Mai apoi, m-au vândut unui patron albanez. 

De atunci încolo viața mea a fost caracterizată de abuzuri și violență în fiecare zi. Ironic, mi se spunea că sunt printre femeile norocoase care nu a ajuns triată în bucăți în tomberonul de gunoi, ca alte femei. Prima dată când am încercat să scap a fost la 2 luni după ce am ajuns în Italia, însă am fost prinsă și bătută în mod violent.»

Viața acestor femei contează. Veșnicia lor și mai mult.

CENZURA IN ROMANIA: Reinstaurarea cenzurii în România începe cu mediul academic: Comunicat al Societății Studenților Universității București

Societatea Studenților Universității București (S.S.U.B.) condamnăși cere reparații Ministerului Tineretului și Sportului pentru decizia acestuia de a anula găzduirea, la Casa de Cultură a Studenților din București (C.C.S.), a conferinței „Tulburarea identității de gen și viitorul omenirii”. Conferința, programată pentru 18 februarie, urma să cuprindă și lansarea oficială a cărții „Fața nevăzută a homosexualității” scrisă de Virgiliu Gheorghe și Andrei Dîrlău.

Prin adresa scrisă cu nr. 143/17.02.2015, C.C.S. și-a motivat decizia prin aceea că o astfel de carte, prin conținutul său, ar contraveni „principiilor de funcționare ale instituției”, precum și „politicilor publice în domeniul tineretului”, adoptate de Ministerul Tineretului și Sportului.

Organizatorii evenimentului, desfășurat în cele din urmă într-un spațiu privat, consideră ca lipsită de temei această decizie și atrag atenția că nicio politică publică nu poate avea întâietate și nici nu poate contrazice prevederile constituționale care, la art. 30, creează obligații clare față de stat în interzicerea cenzurii.

Cartea „Fața nevăzută a homosexualității” este o lucrare științifică și conține statistici, cercetări și studii științifice din peste 500 de surse bibliografice.Însă orice discuție despre conținutul și oportunitatea cărții este inutilă, câtă vreme nu s-a dorit o dezbatere,fie și pe o temă sensibilă, ci suprimarea ei.

Constatăm că la 25 de ani de la momentul în care s-a murit în stradă pentru libertatea opiniei, a reînceput să se manifeste în România o tendință alarmantă, anume evacuarea din spațiul public a părerilor care contravin ideologiei oficiale. Aceasta nu mai poate fi pusă la îndoială, iar contra celor care totuși o fac, se folosesc metode discriminatorii și coercitive.În acest moment,înRomânia discursul conservator începe să devină indezirabil, iar fidelii săi, să fie cenzurați, culmea, sub pretextul „toleranței”. Toleranță care pare să fie unidirecțională!

Dorim să comunicăm autorităților căîn alte țări acest fenomen de suprimare a libertății în numele „toleranței” a luat proporții inimaginabile: spre exemplu, în Franțas-a ajuns până acolo încât a fost interzisă utilizarea în actele oficiale a cuvintelor „mamă”și „tată”, pentru „a nu jigni demnitatea persoanelor homosexuale”!

NU ne dorim un astfel de viitor pentru mediul academic și în general pentru Româniași solicităm celor care au fost învestiți vremelnic la conducerea destinelor acestei țări să se comporte responsabil.

Menționăm că la conferință au fost prezenți mai mulți reprezentanți ai comunității LGBT din România, care au putut lua cuvântul. Pe lângă faptul ca aceștia au recunoscut că nu au citit cartea pe care o comentau, ceea ce a dat naștere unui moment hilar, apreciemcă dezbaterea și-ar fi găsit foarte bine loc în spațiul Casei de Cultura a Studenților. Înregistrarea conferinței este disponibilă oricui la www.youtube.com/watch?v=BFMiJ-3ye80

De altfel și S.S.U.B. luptă împotriva fenomenului discriminării, iar în ultimii ani a organizat mai multe evenimente privind combaterea discriminării, unul dintre acestea chiar în parteneriat cu Universitatea din București[1].

Precizăm că nu ne-am propus, în niciun caz, să ne îndreptăm contra unor persoane sau comunități, iarevenimentul a fost organizat la cererea studenților, care au manifestat un deosebit interes față de acest subiect, dovadă fiind faptul că sala conferinței a fost neîncăpătoare. În concluzie, organizatorii consideră inacceptabil actul de cenzura prin care Ministerul Tineretului le-a interzis accesul în instituția-simbolcare este Casa de Cultură a Studenților.Din acest motiv, urmează să utilizeze căile legale pentru repararea prejudiciului moral și material produs dacă, în cel mai scurt timp, conducerea MTS nu înțelege să prezinte scuze și să ofere reparațiile ce se impun. Totodată, S.S.U.B. cere demisia oficialilor vinovați.

De asemenea, catalogăm ca inoportună reacția Universității din București, care s-a „dezis” de evenimentul nostru, în condițiile în care nu era nici organizatoareși nici parteneră a conferinței, iar aceasta nu urma să se desfășoare în vreunul din spațiile instituției. Reamintim că, în urmă cu un an, unei alte asociații studențești, Studenți pentru Viață, i s-a interzis, tot în ultimul moment, participarea la un târg educațional organizat chiar de Universitatea București, din cauza atașamentului acestei organizații la principii văzute de unii ca „neconforme”. Prin poziția sa, conducerea UB cedeazăcomod tentației de a capitula în fața corectitudinii politice.

23 februarie 2015 Societatea Studenților Universității București Președinte, George Velcea

Se solidarizează cu prezenta scrisoare: Asociația Christiana (co-organizatoare a evenimentului suprimat) Președinte, prof. univ. dr. Pavel Chirilă și următoarele organizații non-guvernamentale: Societatea Europeană pentru Justiție; Alianța Familiilor din România; Asociația „Familia Tradițională”; Asociația Familiilor Catolice „Vladimir Ghika”; Asociația Generală a Românilor Uniți (Greco-Catolici); Federația Organizațiilor Ortodoxe PRO VITA din România; Asociația pentru Toleranță în Spațiul Public; Asociaţia pentru apărarea familiei şi copilului; Asociaţia Dascălilor din România; Liga de Utilitate Publică; Asociația pentru Revigorarea Tradiției; Asociația „Rost”

SITUL A.F.R. ANTIPORNOGRAFIE 

In toamna v-am anuntat ca AFR va lansat un site web dedicat exclusiv combaterii pornografiei si a traficului de fiinte umane. Situl a fost lansat recent. Se numeste Pornografia Raneste si a fost numit dupa o sugestie data noua de unul din cititorii nostri. Ii multumim. Situl poate fi accesat aici:www.PornografiaRaneste.ro. Va invitam sa-l vizitati in numar cit mai mare. Va rugam deasemenea sa ne semnalizati articole si materiale in limba romana pe acest subiect pentru a le publica pe situl nostru. Situl a fost facut de dl Alexandru Dragoman (AFR Constanta). Ii multumim. Situl e in constanta imbunatatire.

BROȘURILE A.F.R.

In septembrie am tiparit 5000 de brosuri AFR in care ne identificam ca organizatie, cine suntem, ce facem, ce am facut, ce planuri de viitor avem. Sunt pliante informative. Gratie unora dintre cititorii nostri si a membrilor AFR, pina la finele anului am distribuit toate pliantele. Luna trecuta am mai tiparit inca 5000 de exemplare din care mai avem disponibile 4000. Pliantele sunt gratuite. Cei care doriti sa le aveti si, mai ales, sa le dati celor din comunitatile dvs, inclusiv biserici ori parohii, va rugam sa ne scrieti si vi le vom trimite pe cheltuiala noastra. Avem nevoie doar de numele dvs, telefonul si adresa. Scrieti-ne la office@alianta-familiilor.ro.

VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronicwww.alianta-familiilor.ro.

FACETI-NE CUNOSCUTI!

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

ANUNTURI

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la office@alianta-familiilor.ro.

 Alianta Familiilor din Romania