Unul dintre argumentele folosite de susţinătorii muzicii rock „creştine” este acela că, prin muzica rock se ajunge la urechile şi inimile celor ce iubesc această muzică şi care, în alte condiţii, nu ar accepta să asculte un mesaj evanghelic. Ei susţin că rock-ul „creştin” (sau muzica creştină contemporană) este instrumentul ideal pentru a ajunge la inimile tinerilor. Din nefericire mulţi cred acest argument deşi el nu are nici un fundament scriptural. De fapt muzica rock „creştină” nu are nici un alt fel de argument, statistic bunăoară, şi nici măcar al bunului simţ.

Cei de la Barna Research Group au realizat un sondaj cuprinzător despre tinerii creştini, intitulat „Third Millennium Teens Report.” Continue reading “Imoralitate şi ocultism în muzica „creştină” (II)” →