Acad. Ioan Aurel Pop, despre fervoarea demolării

Pentru prejudecățile și faptele noastre nu au cum să fie vinovate cărțile, filmele, statuile sau oamenii din trecut, ci educația greșită, anturajul nepotrivit, ignoranța și prostia

by Vlad Pârău

Istoricul Ioan Aurel Pop, președinte al Academiei Române, a atras marți atenția într-o postare pe Facebook că fervoarea demolării simbolurilor istorice este în general caracteristică regimurilor totalitare sau societăților aflate într-o criză cronicizată. În acest sens, el evocă (anti)modelul rușilor bolșevici și al militanților „Statului Islamic”. Referitor la protestele mondializate iscate după uciderea afro-americanului George Floyd de un polițist alb, istoricul afirmă că revendicările pentru dreptate socială sunt întemeiate, însă manipularea și dirijarea unor sentimente legitime împotriva valorilor consacrate ale civilizației este un pas periculos. Furia demolatoare a simbolurilor consacrate (statui, opere literare, filme), de care dau dovadă protestatarii mișcării B.L.M., nu mai are nimic de a face cu dorința civică de justiție și egalitate.

Cititi si: Marius Oprea, despre ce se întâmplă în SUA: Începe să semene cu o nouă revoluție bolșevică, abil mascată de proteste pentru „drepturile omului”

„Ceea ce se întâmplă nu este deloc o dovadă de luciditate a lumii, nici o mărturie a luptei contra discriminării și nici o probă de vigilență pusă în serviciul valorilor universale. Ceea ce se întâmplă este pur și simplu o dovadă de manipulare crasă, produsă pe fondul lipsei de educație și de cultură a populației”, atrage atenția academicianul Ioan Aurel Pop, citându-l pe filosoful Immanuel Kant, care avertiza demult că „un popor fără cultură este un popor ușor de manipulat”. De aceea, pentru faptele de vandalism ale celor care pretind că dezavuează agresiunea motivată rasial nu este de vină pretins negativa moștenire a trecutului, ci lipsa de educație a oamenilor din prezent. Continue reading “Acad. Ioan Aurel Pop, despre fervoarea demolării”

Fariseii îi acuză pe alții

Legalismul, e mai grav de un milion de ori decât adulterul!

Legalismul VS. Femeia prinsă în preacurvie

 

3. Atunci cărturarii si fariseii i-au adus o femeie prinsă în preacurvie. Au pus-o în mijlocul norodului
4. și au zis lui Isus: “Învățătorule, femeia aceasta a fost prinsă chiar când săvârșea preacurvia.
5. Moise, in Lege, ne-a poruncit să ucidem cu pietre pe astfel de femei: Tu, dar, ce zici?” (Ioan, 8:3-5)

Este adevărat că prin legea lui Moise, ea trebuia omorâtă cu pietre. Ei voiau să-l prindă pe Isus, ca să vadă ce va face în această situație vizavi de lege. Dacă ar fi zis: omorâți-o, și-ar fi pierdut reputația de om plin de milă; dar dacă va zice, n-o omorâți, atunci ei vor zice că El încalcă legea lui Moise. Deci orice va zice Isus, îl vor acuza și pe El, nu doar pe femeie. Fiind călăuzit de Duhul lui Dumnezeu, El a spus fariseilor: “Cine dintre voi este fără păcat să arunce cel dintâi cu piatra în ea.Continue reading “Fariseii îi acuză pe alții”

Exclusiv

by Iosif Anca

Dorinţa celor neprihăniţi este numai bine; dar aşteptarea celor răi este numai mânie.” (Proverbe 11:23)

Lucrurile perfecte şi pure sunt specifice Creatorului, căci El a creat totul fără defect. La sfârşitul săptămânii creaţiei, toate erau „foarte bune” (Geneza 1:31). Amestecul este invenţia diavolului. Aceasta pentru că este suficient de inteligent ca să-şi dea seama că nu poate dintr-o dată să schimbe nici imaginea nici conţinutul lucrurilor create. În fond, este şi el la fel de exclusivist. Îi plac lucrurile absolute, numai că este împotrivă la tot ceea ce a creat Dumnezeu. Continue reading “Exclusiv”

Toni Berbece: Viața de apoi

Pe unde să o iau, prin drepta sau prin stânga?

Unchiul soției mele a murit de ciroză hepatică. Înainte să își dea duhul l-a întrebat pe socrul meu: “Pe unde să o iau, prin stânga sau prin dreapta!” Socrul meu i-a zis să o ia prin dreapta, după care muribundul a zis că a venit cineva să-l ia și s-a pus să înjure zdravăn. Era clar că cine venise nu-i era pe plac. Era și mai clar că nu mai avea timp să aleagă calea. Astfel de experiențe există cu milioanele, Dumnezeu dă indicii oamenilor despre lumea de dincolo, dar cine pricepe? Continue reading “Toni Berbece: Viața de apoi”

Peter Costea: Fiii și fiicele iluminismului devin anarhiști

Fiii și fiicele iluminismului ne numesc „iraționali”, în timp ce pe ei se numesc „raționali” și „iluminați”. Mă tem că adevărul e chiar invers.

Ieri am scris despre colapsul mental în rândurile occidentalilor și că pășim, voit ori nu, în epoca anarhiei. Dădeam exemple specifice luate din presa americană și occidentală. Comportamentul irațional al anarhiștilor continuă, atât a celor care demolează civilizația, istoria, democrația și statul de drept în stradă cu cărămizi și frânghii, cât și al celor mai „cu clasă”, care le demolează din sălile parlamentelor, a consiliilor municipale, din birourile președinților de universități, ori din sălile de conferințe ale imenselor agenții de presă și ziare. Continue reading “Peter Costea: Fiii și fiicele iluminismului devin anarhiști”

Adrian Papahagi: O disecție a stângismului revoluționar care devine mainstream sau este justificat de mainstream

Glose trecătoare la revoluția permanentă (cu poze)

Vreau să reflectez azi la lecția unor poze vechi și noi – cele mai recente au fost făcute pe durata protestelor și violențelor prilejuite în diverse orașe din SUA, dar și la Londra, de uciderea multirecidivistului negru George Floyd de către ofițerul alb Derek Chauvin.

Prima poză ne arată o scenă de jaf ordinar

Este comportamentul cel mai ușor de justificat (psiho)logic. Când se instalează fărădelegea, unii profită de ea în interes propriu. Egoismul, interesul, pofta sunt mecanisme simple. Dacă în tot orașul se sparg magazine și poți pleca nederanjat cu marfă, de ce să fii fraier și să ratezi ultimul model de iPhone, două-trei perechi de Nike scumpi, sau un braț de lenjerie de lux? Probabil că unii dintre cei care sparg magazine de lux sunt oricum mici infractori, care în vremuri normale ar încerca să șutească un sutien sau un telefon, iar acum ies din magazinul spart cu o cantitate mai mare. Monstruos e că aceste acțiuni sunt scuzate de o elită stângistă (am văzut asta inclusiv la doi universitari clujeni), cu argumentul că revolta pentru uciderea lui George Floyd justifică acest tip de furie, fiindcă viața e mai importantă decât proprietatea, iar crima polițistului Chauvin e mai revoltătoare decât devalizarea unui magazin din Manhattan. Continue reading “Adrian Papahagi: O disecție a stângismului revoluționar care devine mainstream sau este justificat de mainstream”

Toni Berbece: Despre promotori ai batjocurii la adresa lui Dumnezeu

Vine un băiat la emisiunea iUmor, care e catalogat ca fiind foarte deștept doar pentru că a citit el cum explodează “Sorii”, care ne spune cum s-a născut Pământul și cum ne tragem noi din maimuță și apoi concluzionează: “Nu există Dumnezeu!” Mai bagă și o chestie de ecologie ca să ne impresioneze și mai tare: “Strângeți peturile!”, mai bagă și o chestie despre iubire: “Iubiți-vă unii pe altii că doar noi pe noi ne avem!” După care mai jignește și preoții cum că sunt aroganți că știu ei ce vrea Dumnezeu, iar rezultatul este că unii spectatori și telespectatori naivi îl aplaudă în picioare. Continue reading “Toni Berbece: Despre promotori ai batjocurii la adresa lui Dumnezeu”

Daniel Branzei: Trei întrebări de la răscrucea civilizațiilor

Oriental-existențial, occidental-materialistic sau iudeo-creștin ?

Am urmărit câteva dialoguri între un mare guru indian și reprezentanți ai civilizației „avansate“ occidentale. Fiecare îl privea pe celălalt ca pe o cuidățenie în marea shemă a existenței.

Bineînțeles că m-am lăsat antrenat în disputa lor și m-am tot întrebat cui îi dau eu dreptate și care ar fi răspunsul meu creștin la întrebările lor.

În rezumat, cred că există trei școli de gândire, guvernate de trei direcții în care marile personalități din orient, occident și iudeo-creștinism și-au îndreptat curiozitatea. Continue reading “Daniel Branzei: Trei întrebări de la răscrucea civilizațiilor”

Sute de medici și experți din SUA: Suferă de boala “dubla măsură”

Aceștia au semnat o scrisoare deschisă în care afirmă că „supremația albă predatează și CONTRIBUIE la răspânidrea covid-19”

by Ștefania Brândușă

Nu e în regulă să încălci ordinele privind izolarea la domiciliu și distanțarea socială sau dacă protestezi împotriva opririi economice, dar e cât se poate de OK dacă denunți în stradă „supremația albă”. Așa pretind sute de medici, experți din domeniul sanitar și alți profesori din SUA. Aceștia au semnat o scrisoare deschisă în care susțin nici mai mult nici mai puțin decât că „supremația albă contribuie la răspândirea Covid-19”.

Scrisoarea este semnată de 1.288 de „oficiali din domeniul sănătății publice, experți în boli infecțioase și responsabili ai comunității” și vine  în sprijinul protestelor în masă provocate de moartea lui George Floyd.

Epistola, pe care și-au pus semnătura experți de la universități de top precum Columbia, Harvard, Johns Hopkins, Universitatea din Chicago și Universitatea din Michigan, nu doar că nu condamnă „nedistanțarea socială”, devenită refrenul preferat al ultimelor luni în toată lumea, ba chiar refuză să denunțe protestele din America drept „riscante” pentru sănătatea oamenilor. Continue reading “Sute de medici și experți din SUA: Suferă de boala “dubla măsură””

Ross Douthat: Cum va arăta lumea post-decadentă?

Pe Ross Douthat deja l-am menționat de mai multe ori în comentariile mele, el fiind autorul cărții recent publicate (2020) The Decadent Society: How We Became the Victims of our Own Success / Societatea decadentă, cum am devenit victimele propriului nostru succes.

Mai tot ce scrie Douthat, caut să citesc. E creștin autentic, conservator, are o peniță ascuțită, posedă discernământ, de profesie fiind editorialist la cel mai mare ziar din lume, The New York Times. Soț și tată a 4 copii, Douthat locuiește la New York și a rămas fidel catolicismului în care s-a născut. Nu scrie teologie, ci filtrează evenimentele zilei din perspectiva creștină.

Cartea a fost publicată înainte de erupția pandemiei, dar tema dominantă a cărții se aplică și situației noastre pandemice. Succesul și bunăstarea de care ne bucurăm se datorează muncii a sute de ani a părinților noștri. Continue reading “Ross Douthat: Cum va arăta lumea post-decadentă?”