Dar eu către Tine îmi înalț rugăciunea, Doamne, la timpul potrivit. În bunătatea Ta cea mare, răspunde-mi, Dumnezeule, potrivit adevărului mântuirii Tale!
Psalmul 69:13
Cât cântărește o rugăciune? (1)
O femeie sărăcăcios îmbrăcată, pe nume Luise, având privirea unui om învins, a intrat într-o băcănie. S-a apropiat de proprietarul magazinului în cel mai umil mod și l-a întrebat dacă i-ar da voie să ia câteva alimente. I-a explicat liniștită că soțul ei era foarte bolnav și incapabil să lucreze, că au șapte copii și că duc lipsă de hrană. John, proprietarul, a privit-o cu dispreț și i-a cerut să părăsească magazinul. Presată de nevoia familiei, femeia a adăugat cu sfială:
— Vă rog, domnule! Vă voi aduce banii cât de curând posibil.
Proprietarul i-a spus că nu-i poate da pe datorie, întrucât ea nu avea un cont la magazinul lui. Lângă cântar se afla însă un client care asistase la discuția dintre cei doi. Acesta a făcut un pas în față și i-a spus proprietarului că va plăti el alimentele de care femeia are nevoie pentru familia ei. Proprietarul a spus cu voce șovăielnică:
— Ai o listă de cumpărături?
— Da, domnule, a răspuns femeia.
— Bine…, a spus proprietarul, pune lista ta pe cântar și, în contul greutății ei, îți voi da alimente.
Femeia a ezitat un moment, cu capul plecat, apoi și-a luat poșeta, a scos din ea o bucată de hârtie și a scris ceva pe ea.
***
Cheamă-Mă în ziua necazului și Eu te voi scăpa, iar tu Mă vei preamări! Cine aduce mulțumiri, ca jertfă, acela Mă preamărește.
Cât cântărește o rugăciune? (2)
Sărmana femeie a pus cu grijă bucata de hârtie pe cântar, ținându-și în continuare capul plecat în rugăciune. Ochii proprietarului și ai clientului au fost uimiți când au văzut cum cântarul a coborât și a rămas pe loc. Patronul, cu ochii pironiți la cântar, s-a întors spre client și i-a spus cu răutate în glas: „Nu-mi vine să cred!”. Clientul a zâmbit, iar proprietarul a început să pună alimente în cealaltă parte a cântarului. Cântarul nu se balansa, așa că a continuat să pună tot mai multe alimente pe el, până când nu a mai fost loc. Proprietarul stătea acolo peste măsură de uimit. În final a luat foaia de hârtie de pe cântar și s-a uitat la ea cu vădită nedumerire. Nu era o listă de cumpărături, ci o rugăciune care suna astfel: „Dragă Doamne Isuse, Tu cunoști nevoile mele și las aceasta în mâna Ta”. Proprietarul i-a dat femeii alimentele și a stat într-o tăcere plină de uimire. Femeia i-a mulțumit și a părăsit magazinul. Clientul i-a dat proprietarului o bancnotă de 50 de dolari și i-a spus acestuia: „A meritat fiecare bănuț”.
Mai târziu, proprietarul a descoperit că avea cântarul stricat. Așadar, numai Dumnezeu știe cât de mult cântărește o rugăciune. Necredința va spune că a fost o întâmplare fericită pentru femeie. Dar credința admiră cu mulțumire modul în care Dumnezeu poartă de grijă de ai Săi și cum El ascultă rugăciunea făcută cu credință. Oare a înțeles proprietarul acelui magazin cât cântărește o rugăciune? Dar noi?
