Căutat de interpol dar și de Hristos!
Ajungând într-o biserică penticostală în Spania și văzând cum frații se roagă, Daniel Tomiță a decis să rostească singura rugăciune care a cunoscut-o, „Tatăl nostru”. Spune Daniel: „Când am zis în rugăciunea Tatăl nostru , „facă-se voia Ta precum în cer așa și pe pământ”, vă mărturisesc ceva, ca un trăznet din cap până în picioare, ca o suliță care m-a străpuns, ca un foc care m-a pârjolit, m-a atins. Am început să plâng pe loc. M-am lovit de două ori cu pumnul și am zis: Nu te fă de rusine aici. Cum să plângi tu în mijlocul acestor oameni? Am dat de cineva mai puternic ca mine și am capitulat.
Serviciul divin s-a terminat în biserica aceea și am plecat acasă. Parca o neliniste in sufletul meu se zvarcolea. M-am interesat cand acea biserica are serviciu divin si cu o ora si jumatate inainte eram pe portile ei – Marti, Joi, Sambata, Duminica intreaga venisem la acea biserica. La sfarsitul zilei de duminica am cumparat o Biblie caci acolo in biserica se spunea ca aceasta carte e Cuvantul lui Dumnezeu. Am cumparat acea Biblie, am venit acasa si m-am pus pe genunchi. Am zis: Doamne, Dumnezeule, daca Tu existi, Tu esti adevarat, daca cartea aceasta Biblia este asa cum marturisesc acesti oameni pocaiti, VORBESTE-MI SI MIE! Si tin minte cât traiesc că mi s-a deschis la Psalmul 139 si am citit:
- Doamne, Tu mă cercetezi de aproape şi mă cunoşti,
2 ştii când stau jos şi când mă scol
şi de departe îmi pătrunzi gândul.
3 Ştii când umblu şi când mă culc
şi cunoşti toate căile mele.
4 Căci nu-mi ajunge cuvântul pe limbă,
şi Tu, Doamne, îl şi cunoşti în totul.
5 Tu mă înconjuri pe dinapoi şi pe dinainte
şi-Ţi pui mâna peste mine.
6 O ştiinţă atât de minunată este mai presus de puterile mele:
este prea înaltă, ca s-o pot prinde.
Când am citit toate aceste cuvinte, am inchis Biblia, m-am pus pe genunchi…
Sursa: https://rodiagnusdei.wordpress.com

Reblogged this on „A venit Învăţătorul şi te cheamă.”.