“Veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face slobozi” (loan 8:32) 

Mulţi dintre noi suntem la curent cu miturile despre căsnicie. Mitul “căsniciei perfecte” este larg răspândit printre noi şi este foarte periculos. Prin stabilirea unor aşteptări nerealiste, a unor vise imposibile şi a unei gândiri fanteziste devenim prost informaţi şi ne face să dăm bir cu fugiţii în momentul în care fantezia se izbeşte de realitate. Doar adevărul ne poate face liberi pentru a găsi împlinire în căsnicie. În următoarele zile vom explora câteva din aceste mituri.

Mitul despre căsnicie nr. 1: Mitul “dragostei virale” insistă pe faptul că dragostea se ia asemenea unui virus. “Intr-o seară fermecată”, când te afli întâmplător la locul potrivit în momentul potrivit, te loveşte. Vei lua “microbul” şi vei păşi într-o viaţă de fericire eternă! Necazul e că atunci când eşti epuizat de îngrijirea a trei copii, de cele două slujbe şi de a doua ipotecă, “virusul” slăbeşte. În vârtejul vaselor nespălate, scutecelor şi rutinei zilnice, ceva trebuie să cedeze. Iubirea părăseşte centrul scenei şi realitatea preia controlul. Atunci confundăm povestea de dragoste cu dragostea adevărată şi credem că s-a mutat în altă parte şi că trebuie să o urmăm. Adevărul este că dragostea nu moare pentru că povestea de dragoste se pleacă în faţa realităţii. Dacă doi oameni care s-au îndrăgostit cândva sunt dispuşi să “reziste” împreună în dragoste prin provocările şi oportunităţile vieţii de familie, povestea de dragoste poate renaşte, mai puternică şi mai viguroasă ca niciodată. Dragostea bazată doar pe poveste nu are izbândă când “la bine” “şi la rău” se întâlnesc. Povestea de dragoste bazată pe hotărârea de a iubi “până când moartea ne va despărţi” este singura dragoste pe care te poţi baza, care este consistentă şi în care te poţi încrede. Îndrăgostirea ne aduce laolaltă, dar acest fel de dragoste ne ţine împreună! ”

Mitul despre căsnicie nr. 2: Mitul “persoanei potrivite” sugerează că fericirea în căsnicie depinde în întregime de găsirea persoanei potrivite. Se spune că e o chestiune de noroc, Cupidon, alinierea stelelor, luna care străluceşte în ochii tăi ca o pizza mare, etc., ocazional chiar şi Dumnezeu. Trebuie doar să găseşti persoana potrivită şi îţi va face viaţa extrem de fericită, romantică, interesantă, împlinită, strălucită. Persoana aceea va deveni acea “veche magie neagră”, cum spune cântecul, care te ţine în vraja ei, ducându-te pe tărâmul fermecat al iubirii fără sfârşit. Totul depinde de ea. Şi nimic nu a părut vreodată mai real sau mai bine! În ciuda sfaturilor date de prieteni sau de familie, vom renunţa la tot ca să facem ca această magie să se întâmple. Iar când se opreşte (şi se opreşte), se petrec trei lucruri:

1) Plângem, manipulăm, mituim şi mai târziu învinovăţim, înjosim şi o numim prefăcută pentru că ne-a făcut să ne schimbăm şi ne-a făcut nefericiţi. “Nu mai este persoana cu care m-am măritat”, ne plângem noi. Poate nu este aşa cum te-ai aşteptat să fie (acea persoană nu există în afara mitului tău), dar este cea cu care te-ai căsătorit, iar problema nu este numai a ei;

2) O etichetăm “persoana nepotrivită” şi fie căutăm persoana potrivită, fie spunem că persoanele de sex opus sunt prefăcute, necredincioase şi nestatornice;

3) Aflăm adevărul: nu există o persoană potrivită care să ne facă întotdeauna fericiţi. În acel moment suntem liberi să căutăm fericirea devenind noi înşine persoana potrivită, ceea ce doreşte Dumnezeu să fim, dăruind cu generozitate, lăsându-i pe ceilalţi să fie persoane reale, limitate, schimbătoare, privind spre Dumnezeu pentru fericirea noastră!

Mitul despre căsnicie nr. 3: Mitul “cutiei pline” sugerează că atunci când ne căsătorim moştenim o cutie plină cu lucruri care se înlocuiesc de la sine şi care garantează fericirea maritală fără de sfârşit. Această cutie conţine pasămite povestea de dragoste, împlinire fizică, generozitate, iubire sinceră, şi a fi slujit “în modul în care am fost obişnuiţi”. La modul ideal, putem scotoci în ea şi putem lua tot ce dorim ca dintr-o rezervă care nu se termină niciodată. Satisfacţie instantanee şi uşor de întreţinut, garantată! La început pare să funcţioneze, deci credem mitul. Până când într-o zi ploioasă scotocim în cutie şi nu găsim nimic. În acel moment suntem şocaţi, dezamăgiţi, mânioşi, disperaţi şi deznădăjduiţi şi tragem concluzia că partenerul nostru a greşit, că ne-a dus de nas sau ne-a uitat. Altfel de ce ar fi cutia goală? În acel moment mitul sugerează că “e timpul pentru o altă cutie!” Sau ai putea asculta adevărul care te face liber:

a) Căsnicia este o cutie mare, goală. Datoria ta este să faci suficiente depuneri care să-ţi garanteze extrageri suficiente pentru o relaţie bogată. Domnul Isus a spus: “Căci cu ce măsură veţi măsura, cu aceea vi se va măsura” (Luca 6:38); b) Trebuie să începi prin a spune: “Ce mi-ar plăcea să am în cutie?” Strânge acele lucruri în cutie. Apoi vei întreba: “Cât de mult doresc să am în cutie?” Apucă-te şi depozitează atâta cât să te mulţumească. Vezi tu, cutia e numai un recipient. Ea nu a greşit, iar tu nu ai primit o cutie rea. Tu eşti proprietarul acelei cutii, nu victima ei. Acceptarea acestui adevăr te eliberează pentru a-ţi face căsnicia bogată şi plină de satisfacţii, dăruindu-ţi, nu doar luându-ţi!

Mitul despre căsnicie nr. 4: Mitul “căsniciilor schimbate” spune că poţi sări din căsnicie în căsnicie atunci când te plictiseşti, când nu mai eşti mulţumit, când eşti stresat sau când primeşti o ofertă mai bună. Astăzi suntem condiţionaţi de recompensă imediată. Dacă nu ne plac regulile ne luăm mingea şi mergem pe alt teren de joacă. Noi suntem o societate a lucrurilor la îndemână; ceea ce nu este satisfăcător va fi înlocuit, în loc să fie reparat. În mod tragic, noi transferăm această mentalitate şi în sfera relaţiilor şi îi înlocuim pe oamenii din viaţa noastră care nu participă la joc după regulile noastre. Fiecare generaţie devine mai puţin tolerantă, mai puţin răbdătoare, muncitoare, flexibilă şi creativă în căsătorie şi mai dispusă să abandoneze ceea ce nu doreşte să schimbe. Mitul căsniciilor schimbate ne spune că nu trebuie să ne luptăm cu problemele noastre maritale. Trebuie doar să înlocuieşti căsnicia cu alta!

Dar adevărul ne descoperă că mitul nu funcţionează. Peste 50% din cei ce se căsătoresc prima dată ajung la divorţ, 65% din cei aflaţi la a doua căsătorie şi mai mult de 70% din cei la a treia căsătorie. Este limpede că în materie de căsătorie, cu cât o facem mai des, cu atât ne pricepem mai puţin la ea! De fapt, cu câteva excepţii, durerosul număr arată că, statistic vorbind, ai mai multe şanse să găseşti fericirea în căsnicia în care te afli cu toate provocările ei decât dacă intri într-o alta. Calea lui Dumnezeu este cea mai bună opţiune. Întotdeauna! Când El spune: “ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă” (Matei 19:6), El doreşte ca lucrând şi crescând printre obstacolele şi oportunităţile căsniciei tale, să devii un partener mai bun şi să ajungi să-ţi clădeşti o căsnicie fericită!

(Din CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI, primit prin Email)