Un gând de compasiune și o rugăciune pentru Oksana Șaciko, cofondatoarea mișcării femniste radicale FEMEN; Oksana s-a sinucis la Paris, la doar 31 de ani. Rămâne în istorie pentru protestele la bustul gol; pentru că tăia cruci cu toporul; și pentru că viața ei a luat, în ultimii ani, o turnură oarecum mistică, cu o pasiune pentru pictatul de icoane – Fecioare purtând voalul islamic.

Un gând de compasiune și pentru cei care îi elogiază fapta și care văd în ea un mare act de curaj sau o formă supremă de declarație politică. Curajul este atunci când înfrunți viața și o iei în piept, cu sânii goi sau nu, până la sfârșit; curajul este, iarăși, când te lupți cu propriii demoni și cu propriile slăbiciuni până la capăt. Iar dacă această sinucidere e o declarație politică – în ce fel e o declarație politică, și care este mesajul politic? Continue reading “Cătălin Sturza: Un gând de compasiune și o rugăciune pentru Oksana Șaciko” →